Cum a devenit K-pop-ul un instrument de propagandă

Zona demilitarizată coreeană – o fâşie de teren neutru dintre Coreea de Sud şi Nord – are 250 km lungime şi 4 km lăţime. Este împânzită de mine şi gard ghimpat şi e considerată a fi una dintre cele mai bine păzite graniţe. Spre surpriza celor care au ajuns pe la periferia ţării, sud-coreenii se pot lăuda cu 11 difuzoare amplasate în locaţii secrete de-a lungul acelui pământ sterp.

Până acum, aceste difuzoare obişnuiau să transmită ştiri anti-Phenian şi prognoza meteo chiar de trei ori pe zi, împreună cu un instrument mai neobişnuit de propagandă: K-Pop-ul. Dar în dimineaţa zilei de 24 aprilie, pentru prima dată în ultimii trei ani, acele difuzoare au rămas tăcute. În urma întâlnirii istorice dintre liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un şi cel al Coreei de Sud, Moon Jae In, situaţia dintre cele două ţări a devenit mai stabilă şi mai puţin tensionată.

Cu toate că e mai mult cunoscută ca fiind un răspuns mai captivant al Coreei de Sud pentru muzica pop din vest, K-popul a avut o funcţie total diferită la graniţele ţării. Fiind veselă şi având un ritm plăcut, muzica K-pop a reuşit să irite soldaţii nord-coreeni forţându-i să asculte ceea ce Ministerul Apărării din Coreea de Sud numeşte „frumoasa viaţă a sud-coreenilor” într-o aparentă încercare de a-i momi pe dezertori spre sud. Din moment ce acest război audio dintre cele două state a început în anii 50, nordul şi-a instalat propriile difuzoare pentru a critica acţiunile întreprinse de Seul şi existenţa depravată şi capitalistă a cetăţenilor de acolo, iar sudul a fost nevoit să se bazeze pe selecţiile sale muzicale ce sunt în creştere pentru a câştiga. În anul 2015, după ce a avut loc o dispută la frontieră, Kim Jong Un chiar le-a ordonat soldaţilor nord-coreeni să se pregătească să tragă în difuzoarele sud-coreenilor dacă aceştia nu se vor opri cu difuzarea propagandei.

„Soldaţii nord-coreeni de la froniteră nu au de ales şi trebuie să asculte muzica K-pop pe care Coreea de Sud o distribuie prin acele difuzoare,” spune Young Joon Lim, profesor la Universitatea Texas Rio Grande Valley, care studiază impactul propagandic al muzicii distribuite prin difuzoare de către sud-coreeni. „Ambele ţări vobesc aceeaşi limbă, aşa că soldaţii coreeni înţeleg fără probleme mesajele transmise de melodii.”

South Korean soldiers at the Korean Demilitarized Zone

Nu prea pot face nimic pentru a le opri. Potrivit unui studiu făcut de BBC, sunetele produse de acele difuzoare pot fi auzite până la aproximativ 10 km pe teritoriul Coreei de Nord şi cunoştinţele multor soldaţi de aici provin numai din cele distribuite prin difuzoare. Cu siguranţă, muzica pop coreeană le-a plăcut acestora, pentru că m-ai târziu au început să aducă ilegal muzică K-pop în Coreea de Nord prin USB-uri, devenind o practică destul de comună. La rândul lor, activiştii sud-coreeni lansau baloane şi drone care aveau USB-uri cu muzică K-pop, pe lângă alte materiale, cu speranţa de a le arăta nord-coreenilor cum e viaţa din afara ţării lor.

Pe 31 martie, Coreea de Sud a trimis o delegaţie alcătuită din 160 de artişti, printre care se aflau mai mulţi artişti K-pop, pentru a evolua la o serie de concerte în Coreea de Nord, ca parte al unui schimb cultural dintre cele două ţări. Primul concert, intitulat „Sosirea Primăverii” a avut loc pe 1 aprilie la Marele Teatru din Phenianul de Est şi aici a venit însuşi Kim Jong Un. Fiind primul lider nord-coreean care să asiste la un concert K-pop, Kim a fost văzut bucurându-se de evoluţiile artiştilor. Agenţia de presă din nord, KCNA, a declarat că liderul a fost „profund mişcat” de cea a văzut. Se spune că acesta şi-a modificat programul pentru a vedea prestaţia fetelor din Red Velvet, singura trupă feminină de K-pop prezentă la eveniment.

Şi putem să-l judecăm?  Judecând după faima pe care o are peste hotare, K-pop-ul are un farmec unic şi destul de universal, din moment ce până şi soldaţii au fost captivaţi de ea, după ce au ascultat-o zile la rând. „E devreme să tragem concluzii, însă, cu siguranţă, e o metodă eficientă,” a declarat domnul Young. „Un soldat nord-coreean care a fugit în Coreea de Sud în decembrie 2017, a spus că iubeşte muzica K-pop.” Această povestire despre o pasiune nebună pentru K-pop a fost publicată în ziarul sud-coreean Dong-a Ilbo, care susţinea că în timp ce se recupera după rănile primite în timpul evadării, soldatul s-a trezit într-un spital şi a cerut să i se pună nişte muzică K-pop.

A South Korean solider stands next to the speakers at the DMZ.

Potrivit profesorului Roald Maliangkay, director al Institutului Coreean al Universităţii Naţionale din Australia, există un motiv pentru care K-pop-ul a devenit cartea de vizită a Coreei de Sud. „Melodiile trupelor de K-pop au un ritm vioi şi puternic, iar versurile pieselor portretizează imaginea unei Coree de Sud puternice şi unită,” a declarat el pentru The Outline.

Deşi e posibil că soldatul de mai sus a fost ademenit de muzică, profesorul Maliangkay are o părere mult mai pragmatică. „Pare că pur şi simplu a fost extrem de atras de idolii feminini,” spune acesta. Videoclipurile ca „Ice Cream Cake” şi „Russian Roulette” ale trupei Red Velvet le arată pe fete îmbrăcate în nişte ţinute colorate, dansând pe o coregrafie complicată şi sincronizându-se într-un mod aproape hipnotic. „K-pop-ul este un instrument de propagandă destul de puternic,” continuă Maliangkay. „Muzica dată prezintă Coreea de Sud ca fiind o ţară extrem de modernizată, populaţia bogată fiind plină doar de oameni pasionaţi şi atrăgători.”

O parte importantă din această ecuaţie este brandul simplu al Kpop-ului. „Acesta nu conţine mesaje politice sau religioase şi nici un comportament agresiv sau legat de sex şi droguri. De aceea este o alternativă mult mai bună pentru tot ce se scoate pe piaţă acum,” spune Maliangkay.

Pentru un cetăţean nord-coreean care nu ştie nimic altceva despre Coreea de Sud, lumea prezentată de K-pop ar fi una în vicii sociale precum sexul şi drogurile nu există. Însă asta, desigur, e o minciună totală. „K-pop-ul este important pentru o mare parte a societăţii coreene, dar acesta nu o reprezintă în totalitate,” spune Maliangkay. „Versurile nu reprezintă grijile socio-politice ale oamenilor. K-pop-ul proiectează o simplă imagine inexistentă.”

De fapt, acea imagine provine, în mare parte, de la regulile foarte stricte de cenzură ale ţării. Organele guvernamentale precum Ministerul Egalităţii de Gen şi al Familiei deţine puterea de a cenzura orice piesă care ei consideră că ar vorbi „prea mult” despre politică. Canalul public de difuzare, KBS, a interzis o melodie de pe recentul album al lui PSY pentru că avea versuri nepotrivite.

În ciuda recentelor scandaluri cu „contractele de sclavie” propuse de unele agenţii de divertisment, idolii K-pop încă sunt consideraţi a fi ambasadori ai Coreei şi, adesea, sunt forţaţi să prezinte o imagine perfectă publicului, în orice aspect al vieţii lor. Anul trecut, T.O.P, membru al trupei de băieţi Big Bang, şi-a cerut scuze publicului printr-o scrisoare, după ce a fost prins că a consumat marijuana în timpul stagiului militar. Unele clauze din contracte le interzic idolilor efectuarea unor activităţi normale şi perfect legale, precum sexul şi întâlnirile. „În mod ideal, toţi idolii sunt virgini şi nu au iubiţi, astfel încât să le permită fanilor să viseze la nesfârşit la întâlniri romantice cu aceştia,” spune profesorul Maliangkay.

South Korean musicians rehearse for a concert at East Pyongyang Grand Theatre in Pyongyang, North Korea, on April 1.

Considerând K-pop-ul a fi deja destul de important, Coreea de Sud a făcut o prioritate din acest gen de muzică în 1998, atunci când a fost format Ministerul Culturii şi Turismului. Acesta conţinea un departament întreg dedicat acestui gen, având scopul de a susţine industria muzicii pop din ţară şi să faciliteze primele formaţii de pe atunci precum Seo Taiji & Boys.

Se ştie deja că guvernul coreean susţine financiar industria Kpop-ului, inclusiv crearea unui fond de un miliard de dolari în 2005. şi se pare că a fost o investiţie utilă. Potrivit Agenţiei de Conţinut Creativ din Coreea, biletele la concertele K-pop, streamingul şi vânzările de mărfuri din 2016 au adunat suma de 4.7 miliarde de dolari profit. Keith Howard, profesor de muzică la Universitatea din Londra SOAS, susţine că Coreea de Sud a primit aproximativ 5 dolar pentru fiecare 1 dolar cheltuit pe K-pop. „Popul bubble-gum se vinde,” a spus el.

Pe lângă faptul că e profitabil, e un mod de a spori statului Coreei de Sud pe scena mondială. „K-pop-ul a fost creat dinadins pentru a atrage audienţa din străinătate,” spune profesorul Lie, „Nu cred că e uşor să te conformezi după publicul străin, dar e corect să spunem că politicienii şi birocraţii din Coreea de Sud sau agăţat de K-pop pentru a creşte „puterea blândă” a ţării – să demonstreze cât de modernizată, sofisticată şi avansată este.”

În timp ce K-pop-ului i-a reuşit să-i facă pe cei din vest să-şi scoată banii din portofel, profesorul Howard are speranţa că acest ge de muzică îi va face să fie şi mai deschişi. „Ca un instrument de propagandă – unul pozitiv – da, e efectiv. În toată lumea, în multe universităţi a crescut numărul studenţilor care învaţă despre Coreea de Sud sau limba coreeană.” Din octombrie 2017, în Coreea studiază peste 123 000 de studenţi – o creştere de 40%.

În ceea ce priveşte relaţiile dintre Coreea de Sud şi cea de Nord, K-pop-ul a jucat un rol – chiar dacă foarte mic – în apropierea celor două naţiuni. Potrivit unui reportaj făcut de NK News – un site american care furnizează ştiri cu privire la Coreea de Nord – Ministrul Culturii al coreei de Sud, Do Jong Hwan, susţine că K-pop-ul a avut o „influenţă culturală importantă” asupra cetăţenilor nord-coreeni. La concertul Venirea Primăverii, a fost raportat că însuşi Kim Jong Un le-a spus artiştilor din sud că cele două ţări „ar trebui să organizeze spectacole culturale mai des.”

sursă

Un gând despre „Cum a devenit K-pop-ul un instrument de propagandă

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s